Manifest

Există cărți care se vând și cărți care se dăruiesc. Cele de aici se dăruiesc — nu din generozitate, ci dintr-o convingere despre ce e o carte cu adevărat: nu o marfă, ci o conversație lăsată deschisă între cel care a gândit ceva până la capăt și cel care e gata să o gândească mai departe.

Biblioteca aceasta adună o operă care se scrie sub un singur nume și un singur semn. Ea crește pe două rădăcini care, privite de aproape, se dovedesc a fi una singură: filosofia, care caută ordinea în haosul gândului și al vieții, și barocul muzical, care caută aceeași ordine în haosul sunetului. Stoicul care își construiește cetatea interioară și compozitorul care împletește voci simultane într-o fugă fac, în fond, același gest — lumină în întuneric, ordine în haos.

Nimic din ce e aici nu pretinde ultimul cuvânt. Fiecare carte e o încercare — în sensul vechi, eseistic al cuvântului: o punere la încercare a ideii pe pielea celui care o scrie, înainte de a fi oferită celui care o citește. Cine deschide o pagină nu primește o doctrină, ci un instrument. Ce face cu el rămâne treaba lui.

— Serenius Lucius Valerius